alăptare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ALĂPTÁ, alăptez, vb. I. Tranz. A hrăni puii cu laptele propriu, secretat de glandele mamare; a da să sugă; a apleca. – A3 + lapte (după fr. allaiter).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ALĂPTÁRE, alăptări, s.f. Acţiunea de a alăpta. – V. alăpta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ALĂPT//Á ~éz tranz. (nou-născuţi) A face să sugă lapte din mamelă; a hrăni cu piept. /a + lapte
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

alăptá (-téz, -át), vb. – A hrăni cu laptele propriu, a da să sugă. – Mr. alăptez. Formaţie neol., cel puţin în rom., pe baza fr. allaiter (cf. REW 143). Nu este atestat uzul său pop.
(Dicţionarul etimologic român)

alăptá vb., ind. prez. 1 sg. alăptéz, 3 sg. şi pl. alăpteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

alăptáre s. f., g.-d. art. alăptării; pl. alăptări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ALĂPTÁ vb. (înv. şi reg.) a apleca, (prin Transilv.) a băia. (Mama îşi ~ pruncul.)
(Dicţionar de sinonime)

ALĂPTÁRE s. lactaţie. (~ unui sugar.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A alăpta ≠ a înţărca
(Dicţionar de antonime)

Alăptareînţărcare
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: al ala alap alapt alapta

Cuvinte se termină cu literele: re are tare ptare aptare