alambicat

ALAMBICÁ, alambichez, vb. I. Tranz. A distila cu ajutorul alambicului. ♦ Fig. A face prea subtil, greu de înţeles, excesiv de rafinat, complicat. – Din fr. alambiquer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ALAMBICÁT, -Ă, alambicaţi, -te, adj. Prea rafinat, excesiv de subtil, greu de înţeles, complicat. – V. alambica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ALAMBICÁ vb. I. tr. (Rar) 1. A distila cu alambicul. 2. (Fig.) A face prea subtil, greu de înţeles; a subtiliza. [< fr. alambiquer].
(Dicţionar de neologisme)

ALAMBICÁT, -Ă adj. (Rar) Foarte rafinat, subtil, greu de înţeles. [< alambica].
(Dicţionar de neologisme)

ALAMBICÁ vb. tr. 1. a distila cu alambicul. 2. (fig.) a complica inutil. (< fr. alambiquer)
(Marele dicţionar de neologisme)

alambicá vb., ind. prez. 1 sg. alambichéz, 3 sg. şi pl. alambicheáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)