alei
ALÉI interj. V. alelei.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ALÉI interj. pop. v. ALELEI.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
aléi, interj. – Introduce o invocaţie cu o puternică nuanţă afectivă. – Var. alelei, dale(lei). – Mr. alai. Creaţie expresivă, cf. aoleu. Suidas menţionează pe eleleu „acclamatio bellica”, cf. bg. ólele, tc. hele.
(Dicţionarul etimologic român)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ALÉI interj. pop. v. ALELEI.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)