aliat dex - definiţie, sinonime, conjugare
ALIÁ, aliez, vb. I. 1. Refl. A încheia un tratat de alianţă. ♦ A se înţelege cu cineva, a se coaliza în vederea unei acţiuni comune. 2. Tranz. A topi laolaltă anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obţine un aliaj. [Pr.: -li-a] – Din fr. allier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ALIÁT, -Ă, aliaţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Unit, întovărăşit cu cineva printr-o alianţă în vederea unei acţiuni comune; (despre un stat) care a încheiat un tratat de alianţă. 2. S.m. şi f. Persoană, clasă, partid, stat etc. care se uneşte cu cineva în vederea unei acţiuni comune. 3. Adj. (Despre metale) Căruia i s-a adăugat o anumită cantitate din unul sau mai multe elemente, pentru a forma un aliaj. [Pr.: -li-at] – V. alia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ALI//Á ~éz tranz. 1) (metale sau metale şi metaloizi) A combina prin topire (în vederea obţinerii unui aliaj). 2) A face să se alieze. [Sil. -li-a] /<fr. allier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ALI//Á mă ~éz intranz. 1) (despre state, popoare, grupări politice etc.) A încheia un tratat de alianţă. 2) (despre persoane) A se înrudi prin căsătorie. /<fr. allier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ALIÁ//T ~tă (~ţi, ~te) şi substantival 1) Care este unit printr-o alianţă. State ~te. 2) (despre metale) Căruia i s-a adăugat (prin topire) un alt element. /v. a alia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ALIA, RAMIZ (n. 1925), om politic albanez. Prim-secretar (din 1985) al C.C. al Partidului Muncii din Albania. Preşedinte al Prezidiului Adunării Populare (şef al statului) al Albaniei (1982-1992). (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

ALIÁ vb. I. 1. refl. A se uni printr-un tratat de alianţă. ♦ A se alătura unei idei. ♦ A se înrudi cu cineva printr-o căsătorie. 2. tr. A topi împreună anumite metale sau metale cu metaloizi în vederea obţinerii unui aliaj. [Pron. -li-a, p.i. 4 -iem, ger. -iind. / < fr. allier, cf. lat. alligare – a lega de].
(Dicţionar de neologisme)

ALIÁT, -Ă adj. 1. Unit printr-o alianţă. 2. (Despre metale) Căruia i s-a adăugat o anumită cantitate dintr-un alt element în vederea formării unui aliaj. // s.m. şi f. Persoană, organizaţie, stat etc. care a intrat într-o alianţă. / < alia, cf. fr. allié].
(Dicţionar de neologisme)

ALIÁ vb. I. refl. a se uni printr-un tratat de alianţă. ♢ a se alătura unei idei. ♢ a se înrudi prin căsătorie. II. tr. a topi împreună anumite metale (cu metaloizi), pentru un aliaj. (< fr. allier)
(Marele dicţionar de neologisme)

ALIÁT, -Ă I. adj. 1. unit printr-o alianţă. 2. (despre metale) căruia i s-a adăugat o anumită cantitate dintr-un alt element pentru un aliaj. II. s. m. f. persoană, organizaţie, stat care face parte dintr-o alianţă. (< alia)
(Marele dicţionar de neologisme)

aliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. aliéz, 3 sg. şi pl. aliáză, 1 pl. aliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. aliéze; ger. aliínd (sil. -li-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

aliát adj. m., s. m. (sil. -li-at), pl. aliáţi; f. sg. aliátă, pl. aliáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ALIÁT s. (înv.) soţ, soţie.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Aliat ≠ adversar, duşman
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: al ali alia

Cuvinte se termină cu literele: at iat liat