alibi dex - definiţie, sinonime, conjugare

alibi

ALIBÍ, alibiuri, s.n. 1. Dovadă de nevinovăţie rezultată din constatarea că, la data săvârşirii infracţiunii, cel învinuit se afla în altă parte decât la locul săvârşirii ei. 2. Mijloc de apărare care aduce în sprijin un alibi (1). 3. Fig. Pretext, scuză, justificare. ♢ Expr. A (nu) avea (nici) un alibi = a (nu) deţine (nici) o probă, a (nu) avea (nici) o motivare. – Din fr. alibi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ALIBÍ ~uri n. Probă prin care un inculpat dovedeşte justiţiei că în momentul săvârşirii infracţiunii se afla în altă parte. /<fr. alibi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ALIBÍ s.n. Probă prin care un inculpat dovedeşte justiţiei că în momentul săvârşirii faptului delictuos imputat el se găsea în altă parte. ♦ (Fig.) Scuză, justificare. [Pl. -iuri. / < fr. alibi, cf. lat. alibi – în altă parte].
(Dicţionar de neologisme)

ALIBÍ s. n. 1. probă prin care un inculpat dovedeşte justiţiei că în timpul săvârşirii infracţiunii se afla în altă parte. 2. (fig.) justificare, scuză. (< fr., lat. alibi)
(Marele dicţionar de neologisme)

alibí s. n., pl. alibíuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: al ali alib

Cuvinte se termină cu literele: bi ibi libi