aliniere dex - definiţie, sinonime, conjugare
ALINIÁ, aliniez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) aşeza în linie dreaptă. ♦ Tranz. A îndrepta traseul unei străzi. ♦ Tranz. A aşeza un grup de construcţii după o linie dinainte stabilită. 2. Refl. (Despre ţări) A se asocia într-o grupare pe baza unui tratat. 3. Tranz. A ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o bună funcţionare. [Pr.: -ni-a] – A3 + linie (după fr. aligner).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ALINIÉRE, alinieri, s.f. Acţiunea de a (se) alinia şi rezultatul ei. ♦ (Mil.; articulat, cu valoare de interjecţie) Aliniaţi-vă! Refaceţi alinierea ! [Pr.: -ni-e-] – V. alinia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ALINI//Á ~éz tranz. 1) (traseul unei străzi) A aranja în linie dreaptă. 2) (construcţii) A amplasa după o anumită linie. 3) A face să se alinieze. [Sil. -ni-a] /a + linie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ALINI//Á mă ~éz intranz. 1) (despre persoane) A se aşeza într-o linie dreaptă; a se aranja. 2) A se conforma cu fidelitate. ~ la principiile politice ale unui partid. 3) (despre ţări) A se asocia într-o grupare pe baza unui tratat. /a + linie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ALINIÉR//E ~i f. 1) v. A ALINIA şi A SE ALINIA. 2) Linie dreaptă formată de oameni aliniaţi sau de clădirile unei străzi drepte. 3) art. Comandă (dată militarilor, sportivilor etc.) de a se alinia. /v. a alinia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ALINIÁ vb. I tr., refl. A (se) aşeza în linie dreaptă. ♦ tr. A îndrepta traseul unei străzi. [Pron. -ni-a, ger. -iind, var. alinea vb. I. / < linie, după fr. aligner].
(Dicţionar de neologisme)

ALINIÉRE s.f. 1. Acţiunea de a (se) alinia şi rezultatul ei. 2. Linie de aşezare a limitelor unei străzi, a unei pieţe publice etc. ♦ Operaţie de jalonare a unui aliniament. 3. (la pl.) Monumente cu caracter religios frecvente în epoca bronzului în Franţa, în Anglia etc., constând din şiruri drepte, paralele, de blocuri mari de piatră cioplită, înfipte vertical în pământ la intervale regulate. [< alinia, după fr. alignement].
(Dicţionar de neologisme)

ALINIÁ vb. I. tr., refl. a (se) aşeza în linie dreaptă. II. tr. a îndrepta traseul unei străzi. III. refl. (despre ţări) a se asocia într-o grupare pe baza unui tratat. (după fr. aligner)
(Marele dicţionar de neologisme)

aliniá vb. → linia
(Dicţionar ortografic al limbii române)

aliniére s. f. → liniere
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ALINIÁ vb. a (se) înşira, a (se) înşirui, a (se) ordona, a (se) rândui, (înv. şi reg.) a (se) şirui. (S-au ~ în tăcere.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: al ali alin alini alinie

Cuvinte se termină cu literele: re ere iere niere iniere