alinieri

ALINIÉRE, alinieri, s.f. Acţiunea de a (se) alinia şi rezultatul ei. ♦ (Mil.; articulat, cu valoare de interjecţie) Aliniaţi-vă! Refaceţi alinierea ! [Pr.: -ni-e-] – V. alinia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ALINIÉR//E ~i f. 1) v. A ALINIA şi A SE ALINIA. 2) Linie dreaptă formată de oameni aliniaţi sau de clădirile unei străzi drepte. 3) art. Comandă (dată militarilor, sportivilor etc.) de a se alinia. /v. a alinia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ALINIÉRE s.f. 1. Acţiunea de a (se) alinia şi rezultatul ei. 2. Linie de aşezare a limitelor unei străzi, a unei pieţe publice etc. ♦ Operaţie de jalonare a unui aliniament. 3. (la pl.) Monumente cu caracter religios frecvente în epoca bronzului în Franţa, în Anglia etc., constând din şiruri drepte, paralele, de blocuri mari de piatră cioplită, înfipte vertical în pământ la intervale regulate. [< alinia, după fr. alignement].
(Dicţionar de neologisme)

aliniére s. f. → liniere
(Dicţionar ortografic al limbii române)