alpi
ALPI, cel mai mare şi mai înalt sistem muntos din Europa; se întinde între M. Mediterană (G. Genova) şi SE Europei Centrale (Bazinul Vienei), pe c. 1.200 km. Lăţime max.: 135-260 km. Cutaţi şi puternic şariaţi în orogeneza alpină, au fost fragmentaţi datorită tectonicii active şi eroziunii fluviatile. Glaciaţia cuaternară şi actuală le-a imprimat un aspect specific (creste zimţate, văi şi circuri glaciare etc.). Litologic, A. sînt constituiţi din roci cristaline şi metamorfice. Geomorfologic, se deosebesc sectoarele: Alpii Occidentali, care separă Franţa de Italia, unde apar cele mai mari alt. din întreg sistemul (alt. max.: 4.807 m, vf. Mont Blanc din A. Savoiei); sînt formaţi din A. Maritimi, A. Cotici, A. Graici şi A. Savoiei; Alpii Centrali (sau Elveţieni), în Elveţia şi N Italiei, constituiţi din masive cristaline. Văile superioare ale Ronului şi Rinului îi separă în două şiruri paralele; în S. A. Pennini, masivul Saint-Gothard şi A. Lepontini, masivul Adula, A. Retici, masivul Örtler şi masivul Bernina; în N, A. Bernezi, masivele Aar, A. Rhäticon şi A. Silvretta; Alpii Orientali (sau Austrieci), formaţi din: M-ţii Tauern Înalţi şi Tauern Joşi. Paralel cu zona axială a A. Centrali se găsesc Prealpii, cu alt. mai mici. În N se desfăşoară A. Vorarlberg, A. Allgäu, A. Salzburgului şi Prealpii Austriei, iar în S se dezvoltă A. Lombarzi, A. Dolomitici, A. Veneţiei apoi A. Carnici, Karawanken şi A. Iulieni. Numeroase trecători înlesnesc circulaţia între E şi V, N şi S Europei; Mont Genèvre (1.854 m), Mont Cenis (2.082 m), Micul Saint-Bernard (2.157 m), Marele Saint-Bernard (2.472 m), Simplon (2.009 m), Saint-Gothard (2.112 m), Bernina (2.330 m), Brenner (1.370 m). A. sînt străpunşi şi de numeroase tunele: Mont Cenis, Simplon, Saint-Gothard, Mont Blanc, Marele Saint-Bernard etc. Glaciaţia actuală foarte dezvoltată (4.140 km2), majoritatea gheţarilor găsindu-se în A. Occidentali (Aletsch, Mer de Glace etc.). Importantă reg. turistică. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)
(Dicţionar enciclopedic)