amarant
AMARÁNT, amaranţi s.m. 1. Plantă erbacee cu inflorescenţă în formă de spic, cu flori mici roşii, galbene sau albe catifelate. 2. Colorant roşu-albăstrui obţinut din această plantă. – Din fr. amarante, lat. amarantus.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
AMARÁN//T ~ţi m. 1) Plantă erbacee cu inflorescenţă în formă de spic, cu flori mici roşii, galbene sau albe catifelate. 2) Colorant roşu-albăstrui obţinut din această plantă. /<fr. amarante, lat. amarantus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
AMARÁNT s.m. Plantă erbacee cu inflorescenţă în formă de spic, cu flori mici, purpurii, galbene sau albe. ♦ Colorant roşu-albăstrui. [Cf. fr. amarante, lat. amarantus].
(Dicţionar de neologisme)
AMARÁNT s. n. I. plantă erbacee cu inflorescenţă în formă de spic, cu flori mici, purpurii, galbene sau albe II. adj. inv., s. n. (colorant) roşu-violet. (< fr. amarante, lat. amarantus)
(Marele dicţionar de neologisme)
amaránt s. m., pl. amaránţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
AMARÁN//T ~ţi m. 1) Plantă erbacee cu inflorescenţă în formă de spic, cu flori mici roşii, galbene sau albe catifelate. 2) Colorant roşu-albăstrui obţinut din această plantă. /<fr. amarante, lat. amarantus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
AMARÁNT s. n. I. plantă erbacee cu inflorescenţă în formă de spic, cu flori mici, purpurii, galbene sau albe II. adj. inv., s. n. (colorant) roşu-violet. (< fr. amarante, lat. amarantus)
(Marele dicţionar de neologisme)
amaránt s. m., pl. amaránţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)