ambetai

[Conjugare]

AMBETÁ, ambetez, vb. I. Tranz. şi refl. (Rar) A (se) plictisi. – Din fr. embêter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ambetá (-téz, -át), vb. – A supăra, a deranja. Fr. embêter. Este galicism, care apare pentru prima oară la Duiliu Zamfirescu.
(Dicţionarul etimologic român)

AMBETÁ vb. I. tr., refl. (Rar) A (se) plictisi. [< fr. embêter].
(Dicţionar de neologisme)

AMBETÁ vb. tr., refl. a (se) plictisi. (< fr. embêter)
(Marele dicţionar de neologisme)

ambetá vb., ind. prez. 1 sg. ambetéz, 3 sg. şi pl. ambeteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: am amb ambe ambet ambeta

Cuvinte se termină cu literele: ai tai etai betai mbetai