ambiant dex - definiţie, sinonime, conjugare

ambiant

[Sinonime]
AMBIÁNT, -Ă, ambianţi, -te, adj. Care se găseşte în jur, în apropiere, înconjurător. [Pr.: -bi-ant] – Din fr. ambiant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AMBIÁN//T ~tă (~ţi, ~te) Care se află în jur; din apropiere; înconjurător. [Sil. -bi-ant] /<fr. ambiant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

AMBIÁNT, -Ă adj. Înconjurător, din apropiere, vecin, din jur. [Pron. -bi-ant. / < fr. ambiant, cf. lat. ambire – a înconjura].
(Dicţionar de neologisme)

AMBIÁNT, -Ă adj. (despre mediu, atmosferă) înconjurător. (< fr. ambiant, lat. ambiens)
(Marele dicţionar de neologisme)

ambiánt adj. m. (sil. -bi-ant), pl. ambiánţi; f. sg. ambiántă, pl. ambiánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
AMBIÁNT adj. înconjurător, (livr.) ambiental. (Mediul ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: am amb ambi ambia ambian

Cuvinte se termină cu literele: nt ant iant biant mbiant