ambulant
AMBULÁNT, -Ă, ambulanţi, -te, adj. Care se deplasează dintr-un loc în altul, care nu are un loc fix. – Din fr. ambulant, lat. ambulans, -ntis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AMBULÁN//T ~tă (~ţi, ~te) Care se deplasează din loc în loc. Negustor ~. /<fr. ambulant, lat. ambulans, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
AMBULÁNT, -Ă adj. Care se deplasează dintr-un loc în altul. [< fr. ambulant, cf. lat. ambulans < ambulare – a merge].
(Dicţionar de neologisme)
AMBULÁNT, -Ă adj. care se deplasează dintr-un loc în altul. (< fr. ambulant, lat. ambulans)
(Marele dicţionar de neologisme)
ambulánt adj. m., pl. ambulánţi; f. sg. ambulántă, pl. ambulánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AMBULÁN//T ~tă (~ţi, ~te) Care se deplasează din loc în loc. Negustor ~. /<fr. ambulant, lat. ambulans, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
AMBULÁNT, -Ă adj. care se deplasează dintr-un loc în altul. (< fr. ambulant, lat. ambulans)
(Marele dicţionar de neologisme)
ambulánt adj. m., pl. ambulánţi; f. sg. ambulántă, pl. ambulánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)