AMENDÁ1, amendez, vb. I. Tranz. A aplica cuiva o amendă. – Din amendă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AMENDÁ2, amendez, vb. I. Tranz. 1. A îmbunătăţi, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege. 2. A îmbunătăţi unele însuşiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2). – Din fr. amender.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AMENDÁRE1, amendări, s.f. Acţiunea de a amenda1; aplicare a unei amenzi. – V. amenda1.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AMENDÁRE2, amendări, s.f. Acţiunea de a amenda2. – V. amenda2.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A AMEND//Á1 ~éz tranz. A supune unei amenzi. /Din amendă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A AMEND//Á2 ~éz tranz. 1) (legi, texte) A ameliora printr-un amendament. 2) (soluri) A îmbunătăţi introducând anumite substanţe; a trata cu medicamente. /Din amendă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
AMENDÁ vb. I. tr. I. 1. A îmbunătăţi, a modifica prin amendamente (o lege). 2. A îmbunătăţi natura solului prin introducerea unor substanţe. II. A da, a aplica cuiva o amendă. [< fr. amender].
(Dicţionar de neologisme)
AMENDÁRE s.f. Acţiunea de a amenda şi rezultatul ei. [< amenda].
(Dicţionar de neologisme)
AMENDÁ1 vb. tr. a aplica o amendă. (< amendă)
(Marele dicţionar de neologisme)
AMENDÁ2 vb. tr. 1. a îmbunătăţi prin amendamente (o lege). 2. a ameliora natura solului prin introducerea unor substanţe. 3. (jur.) a modifica, a îmbunătăţi condiţia unei persoane prin reeducare. (< fr. amender)
(Marele dicţionar de neologisme)
amendá (a aplica amendă, a îmbunătăţi) vb., ind. prez. 1 sg. amendéz, 3 sg. şi pl. amendeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
amendáre s. f., g.-d. art. amendării; pl. amendări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
AMENDÁ vb. a penaliza, (înv. şi reg.) a globi, a ştrăfui. (L-a ~ cu 5000 de lei.)
(Dicţionar de sinonime)
AMENDÁRE s. penalizare. (~ cuiva cu o sumă de bani.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AMENDÁ2, amendez, vb. I. Tranz. 1. A îmbunătăţi, a modifica prin amendamente (1) un text, mai ales o lege. 2. A îmbunătăţi unele însuşiri ale solului prin încorporarea unor amendamente (2). – Din fr. amender.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AMENDÁRE2, amendări, s.f. Acţiunea de a amenda2. – V. amenda2.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A AMEND//Á1 ~éz tranz. A supune unei amenzi. /Din amendă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A AMEND//Á2 ~éz tranz. 1) (legi, texte) A ameliora printr-un amendament. 2) (soluri) A îmbunătăţi introducând anumite substanţe; a trata cu medicamente. /Din amendă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
AMENDÁ vb. I. tr. I. 1. A îmbunătăţi, a modifica prin amendamente (o lege). 2. A îmbunătăţi natura solului prin introducerea unor substanţe. II. A da, a aplica cuiva o amendă. [< fr. amender].
(Dicţionar de neologisme)
AMENDÁRE s.f. Acţiunea de a amenda şi rezultatul ei. [< amenda].
(Dicţionar de neologisme)
AMENDÁ1 vb. tr. a aplica o amendă. (< amendă)
(Marele dicţionar de neologisme)
AMENDÁ2 vb. tr. 1. a îmbunătăţi prin amendamente (o lege). 2. a ameliora natura solului prin introducerea unor substanţe. 3. (jur.) a modifica, a îmbunătăţi condiţia unei persoane prin reeducare. (< fr. amender)
(Marele dicţionar de neologisme)
amendá (a aplica amendă, a îmbunătăţi) vb., ind. prez. 1 sg. amendéz, 3 sg. şi pl. amendeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
amendáre s. f., g.-d. art. amendării; pl. amendări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
AMENDÁ vb. a penaliza, (înv. şi reg.) a globi, a ştrăfui. (L-a ~ cu 5000 de lei.)
(Dicţionar de sinonime)
AMENDÁRE s. penalizare. (~ cuiva cu o sumă de bani.)
(Dicţionar de sinonime)