amiciție

AMICÍŢIE, amiciţii, s.f. Prietenie. – Din lat. amicitia, it. amicizia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AMICIŢÍ//E ~e f. Sentiment, de obicei durabil, propriu relaţiilor dintre amici; prietenie. [G.-D. amiciţiei] /<lat. amicitia, it. amicizia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

AMICÍŢIE s.f. Prietenie. [Gen. -iei. / cf. it. amicizia, lat. amicitia].
(Dicţionar de neologisme)

AMICÍŢIE s. f. prietenie. (< lat. amicitia, it. amicizia)
(Marele dicţionar de neologisme)

amicíţie s. f. (sil. -ţi-e), art. amicíţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. amicíţiei; pl. amicíţii, art. amicíţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
AMICÍŢIE s. v. prietenie.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Amiciţie ≠ vrăjmăşie
(Dicţionar de antonime)