amplasament
[Sinonime]
AMPLASAMÉNT, amplasamente, s.n. Loc de aşezare a unei instalaţii, a unui dispozitiv, a unei construcţii. – Din fr. emplacement.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AMPLASAMÉNT ~e n. Loc pe care este aşezată o construcţie, o instalaţie a unui dispozitiv. /<fr. emplacement
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
AMPLASAMÉNT s.n. Loc unde este aşezată o instalaţie, o construcţie, un dispozitiv etc. [< fr. emplacement].
(Dicţionar de neologisme)
AMPLASAMÉNT s. n. 1. loc pe care se aşază o construcţie, o instalaţie, un dispozitiv etc. 2. lucrare genistică în care se instalează pentru tragere o piesă de artilerie. (< fr. emplacement)
(Marele dicţionar de neologisme)
amplasamént s. n., pl. amplasaménte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
AMPLASAMÉNT s. aşezare, loc, poziţie, (rar) situare, situaţie, (înv.) aşezământ, pusăciune, pusătură, pusoare, stat. (Un ~ potrivit pentru acea clădire.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AMPLASAMÉNT ~e n. Loc pe care este aşezată o construcţie, o instalaţie a unui dispozitiv. /<fr. emplacement
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
AMPLASAMÉNT s. n. 1. loc pe care se aşază o construcţie, o instalaţie, un dispozitiv etc. 2. lucrare genistică în care se instalează pentru tragere o piesă de artilerie. (< fr. emplacement)
(Marele dicţionar de neologisme)
amplasamént s. n., pl. amplasaménte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
AMPLASAMÉNT s. aşezare, loc, poziţie, (rar) situare, situaţie, (înv.) aşezământ, pusăciune, pusătură, pusoare, stat. (Un ~ potrivit pentru acea clădire.)
(Dicţionar de sinonime)