amuzie

AMUZÍE s.f. Pierdere sau tulburare a funcţiilor de înţelegere, elaborare şi exprimare muzicală (vocală sau instrumentală). ♦ (Rar) Ignoranţă în ceea ce priveşte muzica. – Din lat. amusia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AMUZÍE s.f. (Liv.) Ignoranţă (mai ales în ceea ce priveşte muzica). ♦ Pierdere patologică a posibilităţii de a reproduce sau de a recunoaşte o melodie, a perceperii tonurilor sau a însuşirii de a înţelege expresivitatea muzicală; surditate. [Gen. -iei. / cf. fr. amusie, lat. amusia, gr. amousia].
(Dicţionar de neologisme)

-AMUZÍE² elem. „surditate”, „disonanţă”. (< fr. -amusie, cf. lat. amusia, gr. amousia)
(Marele dicţionar de neologisme)

AMUZÍE¹ s. f. pierdere cu caracter patologic a capacităţii de a reproduce, de a recunoaşte o bucată muzicală. (< fr. amusie, lat. amusia)
(Marele dicţionar de neologisme)

amuzíe s. f., art. amuzía, g.-d. amuzíi, art. amuzíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)