analitic dex - definiţie, sinonime, conjugare

analitic

ANALÍTIC, -Ă, analitici, -ce, adj. Care se bazează pe analiză, care procedează prin analiză. ♢ Chimie analitică = ramură a chimiei care se ocupă cu cercetarea elementelor şi a combinaţiilor lor. Spirit analitic = capacitate mintală de a disocia părţile componente ale unui întreg; persoană care are această capacitate. Limbă analitică = limbă care exprimă raporturile gramaticale prin cuvinte izolate. ♦ (Mat., Fiz.) Care foloseşte calculul algebric şi infinitezimal. Geometrie analitică. – Din fr. analytique, lat. analyticus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANALÍTI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care este bazat pe analiză. ♢ Chimie ~că parte a chimiei care studiază compoziţia chimică a substanţelor. Limbă ~că limbă în care raporturile gramaticale sunt explicate prin cuvinte izolate. 2) mat. fiz. Care foloseşte calculul algebric şi infinitezimal. /<lat. analyticus, fr. analytique, germ. analytisch
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANALÍTIC, -Ă adj. Bazat pe analiză. ♢ Chimie analitică = parte a chimiei care studiază elementele componente ale substanţelor; limbă analitică = limbă care are tendinţa de a exprima prin cuvinte separate diferitele caracteristici gramaticale; (despre forme gramaticale) alcătuit din două sau mai multe cuvinte; filozofie analitică = orientare filozofică care reduce filozofia la analiza mijloacelor lingvistice şi conceptuale ale cunoaşterii. ♦ Care utilizează calculul algebric şi infinitezimal. [< fr. analytique, it. analitico, gr. analytikos].
(Dicţionar de neologisme)

ANALÍTIC, -Ă adj. 1. bazat pe analiză. o chimie ~ă = ramură a chimiei care studiază elementele componente ale substanţelor; limbă ~ă = limbă flexionară în care raporturile gramaticale se exprimă prin cuvinte izolate; filozofie ~ă = orientare care reduce filozofia la analiza mijloacelor lingvistice şi conceptuale ale cunoaşterii. 2. care utilizează calculul algebric şi infinitezimal. o geometrie ~ă = ramură a geometriei care studiază proprietăţile figurilor geometrice cu ajutorul calculului algebric. (< fr. analytique, lat. analythicus)
(Marele dicţionar de neologisme)

analític adj. m., pl. analítici; f. sg. analítică, pl. analítice
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Antonime:
Analiticsintetic
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: an ana anal anali analit

Cuvinte se termină cu literele: ic tic itic litic alitic