analizor

ANALIZÓR, analizoare, s.n. Instrument sau aparat cu ajutorul căruia se realizează o analiză. ♢ Analizor electronic = aparat electronic pentru analiza armonică experimentală a semnalelor electronice. Analizor de spectru = aparat pentru observarea sau înregistrarea unui semnal. – Din fr. analyseur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANALIZ//ÓR ~oáre n. Aparat sau instrument cu care se efectuează o analiză. ~ de sunete. /<fr. analiseur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANALIZÓR s.n. 1. Analizator. 2. Orice aparat prevăzut cu un sistem de recepţionare şi de analiză a unor informaţii. [< fr. analyseur].
(Dicţionar de neologisme)

ANALIZÓR s. n. 1. instrument pentru determinări analitice. 2. dispozitiv optic cu care se studiază polarizarea luminii. 3. orice aparat cu un sistem de recepţionare şi de analiză a unor informaţii. (< fr. analyseur)
(Marele dicţionar de neologisme)

analizór s. n., pl. analizoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)