anemocor

ANEMOCÓR, -Ă, anemocori, -e, s.f., adj. (Plantă) care are fructe sau seminţe adaptate pentru a fi răspândite de vânt. – Din fr. anémochore.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANEMOCÓR ~ă (~i, ~e) (despre plante) Ale cărei seminţe sunt răspândite de vânt. /<fr. anémochore
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANEMOCÓR, -Ă adj., s.f. (Plantă) ale cărei seminţe sunt răspândite prin intermediul vântului. [< fr. anémochore, cf. gr. anemos – vânt].
(Dicţionar de neologisme)

ANEMOCÓR, -Ă adj., s. f. (plantă) ale cărei seminţe sunt răspândite prin intermediul vântului. (< fr. anémochore)
(Marele dicţionar de neologisme)

anemocór adj. m., pl. anemocóri; f. sg. anemocóră, pl. anemocóre
(Dicţionar ortografic al limbii române)