anerisí (anerisésc, anerisít), vb. – (Înv.) A anula, a revoca, a contramanda. Ngr. ἀναιρῶ „a anula, a distruge”, aorist ἀναίρησα (Cihac, II, 634; Gáldi 147). Sec. XVIII.
(Dicţionarul etimologic român)
ANERISÍRE s. f. v. anerisi. [DER]
(Alte dicţionare)
anerisí, anerisésc, vb. IV (înv.) a anula, a desfiinţa
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
(Dicţionarul etimologic român)
ANERISÍRE s. f. v. anerisi. [DER]
(Alte dicţionare)
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)