angajament

ANGAJAMÉNT, angajamente, s.n. 1. Promisiune, făgăduială de a realiza ceva. 2. Angajare a cuiva într-un loc de muncă; (concr.) contract prin care o persoană îşi pune serviciile sale la dispoziţia unei alte persoane sau a unei instituţii şi care prevede condiţiile de angajare. 3. (La hochei sau la baschet) Punere a pucului sau a mingii în joc. – Din fr. engagement.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANGAJAMÉNT ~e n. 1) Obligaţie luată de cineva pentru efectuarea unui lucru. 2) Angajare a cuiva la un loc de muncă. 3) Contract de muncă. 4) (la hochei şi la baschet) Punere a pucului sau a mingii în joc. /<fr. engagement
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANGAJAMÉNT s.n. 1. Obligaţie luată de cineva, din proprie iniţiativă, de a face ceva; promisiune solemnă. ♢ (Ec.) Angajament de plată = obligaţie asumată în scris de o întreprindere faţă de bancă, la contractarea unui credit, cu privire la utilizarea şi rambursarea creditului respectiv. 2. Punerea pucului sau a mingii în joc (la hochei şi baschet). [< fr. engagement].
(Dicţionar de neologisme)

ANGAJAMÉNT s. n. 1. obligaţie luată de cineva din proprie iniţiativă; promisiune solemnă. ♢ obligaţie asumată în scris de o întreprindere faţă de bancă. 2. angajare a cuiva într-un loc de muncă. 3. punere a pucului sau a mingii în joc. (< fr. engagement)
(Marele dicţionar de neologisme)

angajamént s. n., pl. angajaménte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ANGAJAMÉNT s. 1. asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (înv. şi reg.) juruită, (reg.) făgadă, (Transilv.) tagădaş, (Mold.) juruinţă, (înv.) promitere, sfătuit, (turcism înv.) bacalâm. (Şi-a ţinut ~ul.) 2. îndatorire, obligaţie, sarcină, (pop.) legătură. (Ce ~e ai?)
(Dicţionar de sinonime)