angiospermă

ANGIOSPÉRM, -Ă, angiospermi, -e, adj., s.f. 1. Adj. (Despre plante) Care are seminţele închise în fructe. 2. S.f. (La pl.) Încrengătură de plante cu flori, cu seminţe închise în fructe, răspândite pe tot globul pământesc; (şi la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. angiosperme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANGIOSPÉRM ~ă (~i, ~e) (despre plante) Care are sămânţa închisă în fruct. [Sil. -gi-o-sperm] /<fr. engiosperme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANGIOSPÉRM//Ă ~e f. 1) la pl. Încrengătură de plante ale căror seminţe sunt închise în fructe. 2) Plantă din această încrengătură. /<fr. engiosperme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANGIOSPÉRME s.f.pl. (Bot.) Subîncrengătură a fanerogamelor, cuprinzând plante care au ovulele închise în carpele; (la sg.) plantă din această încrengătură. // adj. (Despre plante) Cu sămânţa închisă în fruct. [Pron. -gi-o-, sg. angiospermă. / < fr. angiospermes, cf. gr. angeion – receptacul, sperma – sămânţă].
(Dicţionar de neologisme)

ANGIOSPÉRME I. s. f. pl. încrengătură a fanerogamelor, plante cu ovulele închise în carpele. II. adj. (despre plante) cu sămânţa închisă în fruct. (< fr. angiosperme/s/)
(Marele dicţionar de neologisme)

angiospérm adj. m. (sil. -gi-o-; mf. -sperm), pl. angiospérmi; f. sg. angiospérmă, pl. angiospérme
(Dicţionar ortografic al limbii române)

angiospérmă s. f., pl. (sil. -gi-o-; mf. -sper-) angiospérme
(Dicţionar ortografic al limbii române)