animalicul dex - definiţie, sinonime, conjugare
ANIMÁLIC, -Ă, animalici, -ce, adj. De animal, specific animalelor. ♦ Exclusiv fiziologic; p. ext. (despre atitudinea, comportarea oamenilor) ca de animal, brutal, bestial, josnic. – Animal + suf. -ic. Cf. germ. a n i m a l i s c h.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANIMALÍCUL s.m. v. animalcul.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANIMÁLI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de animale; propriu animalelor. Instincte ~ce. 2) Care este de natură pur fiziologică. 3) fig. Care vădeşte violenţă în comportare şi lipsă de inteligenţă; brutal. Porniri ~ce. /<germ. animalisch
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANIMÁLIC, -Ă adj. Care este în legătură cu animalele, propriu animalelor; josnic, brutal, degradant, inuman. [Cf. germ. animalisch].
(Dicţionar de neologisme)

ANIMALÍCUL s.m. v. animalcul.
(Dicţionar de neologisme)

ANIMÁLIC, -Ă adj. 1. specific animalelor. 2. (fig.) josnic, brutal, inuman. (< germ. animalisch)
(Marele dicţionar de neologisme)

animálic adj. m., pl. animálici; f. sg. animálică, pl. animálice
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ANIMÁLIC adj. v. bestial.
(Dicţionar de sinonime)

ANIMALÍCUL s. v. spermatozoid.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: an ani anim anima animal

Cuvinte se termină cu literele: ul cul icul licul alicul