antagonic dex - definiţie, sinonime, conjugare

antagonic

[Sinonime]
ANTAGÓNIC, -Ă, antagonici, -ce, adj. Antagonist. ♢ Contradicţie antagonică = contradicţie care constituie conţinutul procesului de dezvoltare şi care nu se rezolvă decât prin distrugerea elementului vechi în favoarea celui nou. – Din fr. antagonique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANTAGÓNI//C ~că (~ci, ~ce) v. ANTAGONIST. /<fr. antagonique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANTAGÓNIC, -Ă adj. Antagonist. [< fr. antagonique].
(Dicţionar de neologisme)

ANTAGÓNIC, -Ă adj. opus ireductibil, în antagonism; rival, inamic; antagonist. (< fr. antagonique)
(Marele dicţionar de neologisme)

antagónic adj. m., pl. antagónici; f. sg. antagónică, pl. antagónice
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ANTAGÓNIC adj. v. antagonist.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: an ant anta antag antago

Cuvinte se termină cu literele: ic nic onic gonic agonic