anti dex - definiţie, sinonime, conjugare

anti

anti anţi
ANTI- Element de compunere însemnând „împotrivă”, „în contră”, „opus”, care serveşte la formarea unor substantive şi adjective. – Din fr. anti-.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

anti- – Pref. neol., introdus în fr. şi provenind din gr. ἀντί „contra.” Se foloseşte atît cu cuvinte neol. (antialcoolic, antidiluvian, antitanc etc.) cît şi, mai rar, cu cuvinte din fondul tradiţional (antiromîn). În uzul curent s-a confundat uneori cu ante, astfel încît în loc de antecameră, s.f., astăzi se foloseşte numai anticameră, imitaţie după fr. antichambre.
(Dicţionarul etimologic român)

ANŢI {i}, s.m. pl. Triburi slave, menţionate în sec. 6-7, care au constituit nucleul grupului slavilor de răsărit (ruşii, ucrainienii, bieloruşii). (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

ANTI- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „împotriva”, „(în) contra”, „opus”. [< lat. anti, gr. anti].
(Dicţionar de neologisme)

ANTI-/ANT- pref. „împotriva”, „(în) contra”, „opus”, „fals”. (< fr. anti-, cf. lat., gr. anti)
(Marele dicţionar de neologisme)


Cuvinte care încep cu literele: an ant

Cuvinte se termină cu literele: ti nti