antibiotic

ANTIBIÓTIC, -Ă, antibiotici, -ce, s.n., adj. 1. S.n. Substanţă organică solubilă, produsă de unele microorganisme animale şi vegetale, care are capacitatea de a distruge anumiţi microbi sau de a le opri dezvoltarea, fapt pentru care se utilizează în tratamentul bolilor infecţioase. 2. Adj. Care ţine de un antibiotic (1), care se face cu antibiotice.[Pr.: -bi-o-] – Din fr. antibiotique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANTIBIÓTI//C ~că (~ci, ~ce) şi substantival Care distruge sau opreşte dezvoltarea microbilor într-un organism. [Sil. -bi-o-] /<fr. antibiotique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANTIBIÓTIC, -Ă adj., s.n. (Substanţă) care are un efect bacteriostatic asupra dezvoltării anumitor microbi. [Pron. -bi-o-. / < fr. antibiotique].
(Dicţionar de neologisme)

ANTIBIÓTIC, -Ă I. s. n. substanţă organică produsă de unele microorganisme, care împiedică dezvoltarea anumitor microbi. II. adj. 1. referitor la antibiotic (I). 2. (biol.) care inhibă activitatea unor specii. (< fr. antibiotique)
(Marele dicţionar de neologisme)

antibiótic adj. → biotic
(Dicţionar ortografic al limbii române)

antibiótic s. n. (sil. -bi-o-), pl. antibiótice
(Dicţionar ortografic al limbii române)