antihormon
ANTIHORMÓN, antihormoni, s.m. Substanţă de apărare aflată în serul sanguin şi produsă de organism în cazul unui tratament îndelungat cu hormoni. – Din fr. anti-hormone.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ANTIHORMÓN ~i m. Substanţă de apărare pe care o produce organismul în cazul unui tratament îndelungat cu preparate hormo-albuminoase. /<fr. antihormone
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ANTIHORMÓN s.m. Substanţă de apărare produsă de organism când i se administrează hormoni proteici. [< fr. antihormone].
(Dicţionar de neologisme)
ANTIHORMÓN s. m. substanţă de apărare produsă de organism când i se administrează hormoni proteici. (< fr. antihormone)
(Marele dicţionar de neologisme)
antihormón s. m., pl. antihormóni
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ANTIHORMÓN ~i m. Substanţă de apărare pe care o produce organismul în cazul unui tratament îndelungat cu preparate hormo-albuminoase. /<fr. antihormone
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ANTIHORMÓN s. m. substanţă de apărare produsă de organism când i se administrează hormoni proteici. (< fr. antihormone)
(Marele dicţionar de neologisme)
antihormón s. m., pl. antihormóni
(Dicţionar ortografic al limbii române)