antimoniu dex - definiţie, sinonime, conjugare

antimoniu

[Sinonime]
ANTIMÓNIU s.n. Metaloid de culoare albă-cenuşie, cu numeroase folosiri în industrie; stibiu. – Din fr. antimoine, lat. antimonium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANTIMÓNIU n. Metaloid alb-cenuşiu, casant, folosit în industrie, în componenţa unor aliaje, în poligrafie, în industria cauciucului; stibiu. [Sil. -niu] /<lat. antimonium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANTIMÓNIU (‹ germ., lat. m.) s.n. Element chimic (Sb; nr. at. 51, m. at. 121,75, p.t. 630 ºC, p.f. 1.645 ºC), semimetalic, întrebuinţat în tehnică sub formă de aliaje; stibiu. A fost descoperit de chimistul german J. Thölde în 1450. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

ANTIMÓNIU s.n. Metaloid alb-cenuşiu cu aspect metalic folosit la diferite aliaje; stibiu. [Pron. -niu. / < it. antimoniu, cf. fr. antimoine, germ. Antimon < ar. ithmid].
(Dicţionar de neologisme)

ANTIMÓNIU s. n. metaloid alb-cenuşiu cu aspect metalic, folosit în aliaje; stibiu. (< germ. Antimon, lat. antimonium)
(Marele dicţionar de neologisme)

antimóniu s. n. [-niu pron. -niu], art. antimóniul; simb. Sb
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ANTIMÓNIU s. (CHIM.) stibiu, (înv.) sârmea, surmă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: an ant anti antim antimo

Cuvinte se termină cu literele: iu niu oniu moniu imoniu