antipod

ANTIPÓD, antipozi, s.m. Loc sau punct de pe suprafaţa pământului diametral opus altuia; fig. lucru, fapt, idee etc. în totală opoziţie cu alt lucru, fapt, idee etc. – Din fr. antipode.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANTIPÓ//D ~zi m. 1) Loc de pe globul pământesc diametral opus altui loc. 2) mat. Pereche de puncte diametral opuse pe o sferă. 3) Persoană sau lucru diametral opus unei alte persoane sau unui alt lucru. /<fr. antipode
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANTIPÓD s.m. Loc de pe pământ diametral opus ca aşezare faţă de alt loc. ♦ (Fig.) Persoană sau lucru cu totul opus altei persoane sau altui lucru. // s.n. Celule care se află în sacul embrionar al angiospermelor în partea opusă ovulului. [< fr. antipode, cf. lat., gr. antipodes < anti – opus, pous – picior].
(Dicţionar de neologisme)

ANTIPÓD I. s. m. 1. loc de pe Pământ diametral opus. 2. (chim.) ži optici = substanţe cu aceeaşi formulă şi aceleaşi proprietăţi fizico-chimice, dar cu activitate optică diferită. 3. (fig.) fiinţă, lucru, idee etc. în totală opoziţie cu altele. II. s. f. pl. celule situate la baza sacului embrionar la angiosperme, care participă la fecundarea şi dezvoltarea embrionului. (< fr. antipode/s/, lat., gr. antipodes)
(Marele dicţionar de neologisme)

antipód (punct, obiect opus) s. m., pl. antipózi
(Dicţionar ortografic al limbii române)