antiumanism
ANTIUMANÍSM s.n. Orientare în filozofie, în artă etc. care neagă posibilitatea de desăvârşire a fiinţei umane, precum şi demnitatea, valoarea ei. [Pr.: -ti-u-] – Anti- + umanism.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ANTIUMANÍSM n. Curent în filozofie şi artă, ostil valorilor umane, care reprezintă omul ca pe o maşină sau ca pe un animal stăpânit exclusiv de instincte. /anti- + umanism
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ANTIUMANÍSM s.n. Curent de gândire reacţionar în filozofie şi artă, ostil valorilor umane, dezvoltării libere şi multilaterale a omului, pe care îl înfăţişează ca pe o maşină sau ca pe un animal stăpânit numai de instincte. [< anti- + umanism].
(Dicţionar de neologisme)
ANTIUMANÍSM s. n. orientare în filozofie, artă etc. ostilă valorilor umane, dezvoltării libere şi multilaterale a omului. (< anti- + umanism)
(Marele dicţionar de neologisme)
antiumanísm s. n. (sil. -ti-u-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ANTIUMANÍSM n. Curent în filozofie şi artă, ostil valorilor umane, care reprezintă omul ca pe o maşină sau ca pe un animal stăpânit exclusiv de instincte. /anti- + umanism
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ANTIUMANÍSM s. n. orientare în filozofie, artă etc. ostilă valorilor umane, dezvoltării libere şi multilaterale a omului. (< anti- + umanism)
(Marele dicţionar de neologisme)
antiumanísm s. n. (sil. -ti-u-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)