antonimic dex - definiţie, sinonime, conjugare

antonimic

ANTONÍMIC, -Ă, antonimici, -ce, adj. care se află în raport de antonimie, referitor la antonimie. – Din fr. antonymique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANTONÍMI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de antonime; propriu antonimelor. /<germ. antonymisch
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANTONÍMIC, -Ă adj. Referitor la antonime. [Cf. germ. antonymisch].
(Dicţionar de neologisme)

ANTONÍMIC, -Ă adj. referitor la antonime; în raport de antonimie. (< fr. antonymique)
(Marele dicţionar de neologisme)

antonímic adj. m., pl. antonímici; f. sg. antonímică, pl. antonímice
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: an ant anto anton antoni

Cuvinte se termină cu literele: ic mic imic nimic onimic