antracoză

ANTRACÓZĂ, antracoze, s.f. Boală contractată în urma inhalării prafului de cărbune şi infiltrării lui în plămâni. – Din fr. anthracose.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANTRACÓZĂ f. Boală de plămâni provocată de inspirarea prafului de cărbune. /<fr. anthracose
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANTRACÓZĂ (‹ fr.; {s} gr. anthrax „cărbune”) s.f. Boală profesională, frecventă la mineri, datorată inhalării pulberii de cărbune şi manifestată prin emfizem, bronşită cronică, fenomene de scleroză pulmonară etc. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

ANTRACÓZĂ s.f. Boală caracterizată prin prezenţa în plămâni a unor particule de cărbune. [< fr. anthracose, cf. gr. anthrax – cărbune].
(Dicţionar de neologisme)

ANTRACÓZĂ s. f. pneumoconioză datorată inhalării pulberii de cărbune. (< fr. anthracose)
(Marele dicţionar de neologisme)

antracóză s. f., g.-d. art. antracózei
(Dicţionar ortografic al limbii române)