antrenoare

ANTRENÓR, -OÁRE, antrenori, -oare, subst. 1. S.m. şi f. Persoană calificată care se ocupă cu antrenarea sportivilor. 2. S.n. Utilaj folosit pentru a antrena un organ de maşină sau o maşină. – Din fr. entraineur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANTREN//ÓR¹ ~oáre n. Utilaj care serveşte pentru antrenarea unui organ de maşină sau a unei maşini. /<fr. entraineur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANTRENÓR s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu antrenarea sportivilor. // s.n. Utilaj folosit pentru rotirea unor scule sau a pieselor de maşini-unelte. [Cf. fr. entraîneur].
(Dicţionar de neologisme)

ANTRENÓR, -OÁRE I. s. m. f. persoană calificată care se ocupă de antrenarea sportivilor. II. s. n. utilaj pentru rotirea unor scule sau a pieselor de maşini-unelte. (< fr. entraîneur)
(Marele dicţionar de neologisme)

antrenór (persoană) s. m., pl. antrenóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

antrenór (utilaj) s. n., pl. antrenoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

antrenoáre s. f., g.-d. art. antrenoárei; pl. antrenoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ANTRENÓR s. (TEHN.) portsatelit.
(Dicţionar de sinonime)