antropogeografie

ANTROPOGEOGRAFÍE s.f. Ramură a geografiei care se ocupă de studiul populaţiei şi al aşezărilor omeneşti; geografie umană, geografia populaţiei. [Pr.: -ge-o-] – Din fr. anthopogéographie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANTROPOGEOGRAFÍE f. Ramură a geografiei care se ocupă cu studiul populaţiei şi al aşezărilor omeneşti. [G.-D. antropogeografiei; Sil. -ge-o-gra-] /<fr. anthropogéographie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANTROPOGEOGRAFÍE s.f. 1. Ramură a geografiei care consideră, în mod greşit, condiţiile mediului natural ca factor primordial al dezvoltării societăţii. 2. Curent care are în vedere raporturile dintre om şi natură şi repartiţia populaţiei pe glob. [Gen. -iei. / < fr. anthropogéographie, cf. gr. anthropos – om, geographia – geografie].
(Dicţionar de neologisme)

ANTROPOGEOGRAFÍE s. f. ramură a geografiei care studiază aspectele geografice ale aşezărilor umane, ale politicii, culturii, civilizaţiei etc.; geografie umană. (< fr. anthropogéographie)
(Marele dicţionar de neologisme)

antropogeografíe s. f. (sil. -ge-o-gra-), art. antropogeografía, g.-d. antropogeografíi, art. antropogeografíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ANTROPOGEOGRAFÍE s. geografia populaţiei, geografie antropologică, geografie umană.
(Dicţionar de sinonime)