antroponimic

ANTROPONÍMIC, -Ă, antroponimici, -ce, adj., s.n. 1. Adj. Care se referă la antroponimie; antroponomastic (1). 2. S.n. Nume de persoană. – Din fr. anthroponymique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANTROPONÍMI//C¹ ~că (~ci, ~ce) Care ţine de antroponimie; propriu antroponimiei. /<fr. anthroponymique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANTROPONÍMI//C² ~ce n. Nume de persoană. /<fr. anthroponymique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANTROPONÍMIC, -Ă adj. (Lingv.) Referitor la antroponimie; antroponomastic. // s.n. Nume de persoană; antroponim. [< fr. anthroponymique].
(Dicţionar de neologisme)

ANTROPONÍMIC, -Ă I. adj. referitor la antroponimie; antroponomastic. II. s. n. antroponim. (< fr. anthroponymique)
(Marele dicţionar de neologisme)

antroponímic adj. m., pl. antroponímici; f. sg. antroponímică, pl. antroponímice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

antroponímic s. n., pl. antroponímice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ANTROPONÍMIC adj., s. (LINGV.) 1. adj. antroponomastic. (Studii ~.) 2. s. v. antroponim.
(Dicţionar de sinonime)