antropopitec dex - definiţie, sinonime, conjugare

antropopitec

ANTROPOPITÉC, antropopiteci, s.m. Maimuţă conisderată precursorul omului. – Din fr. anthropopithèque.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANTROPOPITÉ//C ~ci m. Maimuţă fosilă considerată precursor al omului. /<fr. anthropopitheque
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANTROPOPITÉC s.m. (Pal.) Animal asemănător unei maimuţe considerat ca precursor al omului. [Pl. -ci. / < fr. anthropopithèque, cf. gr. anthropos – om, pithekos – maimuţă].
(Dicţionar de neologisme)

ANTROPOPITÉC s. m. maimuţă considerată strămoş al omului. (< fr. anthropopithèque)
(Marele dicţionar de neologisme)

antropopitéc s. m., pl. antropopitéci
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: an ant antr antro antrop

Cuvinte se termină cu literele: ec tec itec pitec opitec