anurie

ANURÍE s.f. Încetare patologică a urinării, întâlnită în bolile renale. – Din fr. anurie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANURÍ//E ~i f. Stare patologică care constă în încetarea secretării urinei de către rinichi. [G.-D. anuriei] /<fr. anurie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ANURÍE s.f. Încetare patologică a secretării urinii. [Gen. -iei. / < fr. anurie, cf. gr. an – fără, ouron – urină].
(Dicţionar de neologisme)

ANURÍE s. f. încetare patologică a secreţiei urinare. (< fr. anurie)
(Marele dicţionar de neologisme)

anuríe s. f. (sil. mf. an-), art. anuría, g.-d. anuríi, art. anuríei
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ANURÍE s. (MED.) (pop.) zăbreală. (~ se manifestă în bolile renale.)
(Dicţionar de sinonime)