aoleu

AOLÉU interj. Exclamaţie care exprimă durere, spaimă, dor, mirare. [Var.: aléu, aoleó, auléu, oleó, oleoleó, oléu interj.]
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AOLÉU interj. (se foloseşte pentru a exprima mirare, frică, dor, senzaţie de durere etc.). [Sil. a-o-leu; Var. auleu] /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

aoléu, interj. – Vai! Doamne! – Var. aoleu, a(o)lio, a(u)leu, a(u)lio, a(u)liu, valeu, văleu, valei, aolică. Creaţie expresivă, cf. alei. Întrucît multe cîntece pop. încep cu aoleu, pare firesc ca der. aoli, vb., să ajungă să însemne „a spune aoleu”, adică „a se plînge”, şi, pe de altă parte, „a cînta aoleu” adică „a cînta ceva ce începe cu aoleu”. Der. aoli, vb. (a se jeli, a se plînge); aolitură, s.f. (plîngere, jeluire); hăuli, vb. (a chiui, a cînta în mers); hăulit, s.n. (chiot, chiuitură); hăulitură, s.f. (chiuitură), refăcut pe baza pl. cuvîntului anterior.
(Dicţionarul etimologic român)

aoléu/aoleó/auléu interj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
AOLÉU interj. v. of.
(Dicţionar de sinonime)