aparență dex - definiţie, sinonime, conjugare
APARÉNT, -Ă, aparenţi, -te, adj. 1. Care este altfel decât pare la prima vedere, care este doar în aparenţă aşa cum se arată. Linişte aparentă. ♦ (Adverbial) în aparenţă. 2. (Franţuzism) Care apare cu claritate (privirii, minţii). ♢ Cărămidă aparentă = cărămidă specială destinată zidirii unor faţade care nu se acoperă cu tencuială. – Din fr. apparent, lat. apparens, -ntis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

APARÉNŢĂ, aparenţe, s.f. Înfăţişare exterioară (şi adesea neconformă cu realitatea) a cuiva sau a ceva. ♢ Loc. adv. În aparenţă = după exterior, la prima vedere. ♢ Expr. A salva aparenţele = a reuşi să dea unui lucru, unei situaţii etc. o înfăţişare care să ascundă o realitate neplăcută. – Din fr. apparence, lat. apparentia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

APARÉNT1 adv. În aparenţă. /<fr. apparent, lat. apparens, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

APARÉN//T2 ~tă (~ţi, ~te) Care pare altfel decât este în realitate. /<fr. apparent, lat. apparens, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

APARÉNŢ//Ă ~e f. Înfăţişare exterioară înşelătoare a unui lucru. ♢ În ~ judecând după exterior. A salva ~ele a da unei situaţii un aspect agreabil pentru a ascunde esenţa neplăcută. După toate ~ele după cum pare. [G.-D. aparenţei] /<fr. apparence, lat. apparentia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

APARÉNT adj. 1. Nereal, imaginar; fals. 2. Evident, vizibil. ♢ Cărămidă aparentă = cărămidă fină, de culoare uniformă, care rămâne netencuită şi este folosită la faţade. // adv. În aparenţă. [Cf. fr. apparent, lat. apparens].
(Dicţionar de neologisme)

APARÉNŢĂ s.f. Ceea ce pare pe din afară ; înfăţişare, manifestare exterioară evidentă a lucrurilor. ♢ În aparenţă = judecând după exterior ; a salva aparenţele = a da (unui lucru, unei situaţii) o înfăţişare care să ascundă o defecţiune internă. [Var. (înv.) aparinţă s.f. / cf. fr. apparence, it. apparenza, lat. t. apparentia].
(Dicţionar de neologisme)

APARÉNT, -Ă I. adj. 1. nereal, imaginar; fals. 2. evident, vizibil. II. adv. în aparenţă. (< fr. apparent, lat. apparens)
(Marele dicţionar de neologisme)

APARÉNŢĂ s. f. înfăţişare, manifestare exterioară evidentă, uneori înşelătoare. o în ~ = la prima vedere. (< fr. apparence, lat. apparentia)
(Marele dicţionar de neologisme)

aparént adj. m., pl. aparénţi; f. sg. aparéntă, pl. aparénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

aparénţă s. f., g.-d. art. aparénţei; pl. aparénţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
APARÉNT adj. (rar) părelnic, (înv. şi reg.) părut. (Linişte ~.)
(Dicţionar de sinonime)

APARÉNŢĂ s. (înv.) părere, părut. (Ceea ce vezi e doar o ~.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Aparent ≠ real
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ap apa apar apare aparen

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta renta arenta