apelant

APELÁNT, -Ă, apelanţi, -te, s.m. şi f. (Jur.; în trecut) Persoană care a introdus un apel (4). – Din fr. appelant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

APELÁN//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. jur. Persoană care face un apel împotriva unei sentinţe judecătorişti. /<fr. appelant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

APELÁNT, -Ă adj., s.m. şi f. (Ieşit din uz) (Cel) care face apel contra unei hotărâri judecătoreşti. [Cf. fr. appelant].
(Dicţionar de neologisme)

APELÁNT, -Ă I. adj. care apelează. II. adj., s.m. f. (cel) care face un apel (4). (< fr. appelant)
(Marele dicţionar de neologisme)

apelánt s. m., pl. apelánţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)