apendicită
APENDICÍTĂ, apendicite, s.f. Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a apendicelui (1) şi care se manifestă de obicei prin crize dureroase. – Din fr. appendicite.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
APENDICÍT//Ă ~e f. Stare patologică care constă în inflamarea apendicelui intestinal. /<fr. appendicite
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
APENDICÍTĂ s.f. Inflamaţie a apendicelui intestinal. [< fr. appendicite].
(Dicţionar de neologisme)
APENDICÍTĂ s. f. inflamaţie a apendicelui (1). (< fr. appendicite)
(Marele dicţionar de neologisme)
apendicítă s. f., pl. apendicíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
APENDICÍT//Ă ~e f. Stare patologică care constă în inflamarea apendicelui intestinal. /<fr. appendicite
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
APENDICÍTĂ s. f. inflamaţie a apendicelui (1). (< fr. appendicite)
(Marele dicţionar de neologisme)
apendicítă s. f., pl. apendicíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)