apreta

APRETÁ, apretez, vb. I. Tranz. A aplica un apret, a trata cu apret; a scrobi. – Din fr. apprêter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A APRET//Á ~éz tranz. 1) (rufe, ţesături sau fire textile) A clăti cu apret, pentru a da rigiditate şi aspect; a scrobi. 2) (piei tăbăcite) A trata cu apret. /<fr. apprêter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

APRETÁ vb. I. tr. A trata cu un apret (ţesături, fibre textile sau piei); a scrobi. [< fr. apprêter].
(Dicţionar de neologisme)

APRETÁ vb. tr. a trata cu apret; a scrobi. (< fr. apprêter)
(Marele dicţionar de neologisme)

apreta, apretez, vb. 1. a bate. 2. a fura (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

apretá vb. (sil. -pre-), ind. prez. 1 sg. apretéz, 3 sg. şi pl.apreteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
APRETÁ vb. a scrobi, (reg.) a aspri, a mânji, (Mold. şi Bucov.) a crohmăli. (~ rufele.)
(Dicţionar de sinonime)