argeș
ARGEŞ 1. Rîu, afl. stg. al Dunării, la Olteniţa; 344 km. Izv. din culmea principală a M-ţilor Făgăraş prin doi afl. (Buda şi Capra) şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. În cursul superior s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 16 hidrocentrale, cu o putere instalată totală de 467 MW; în cadrul acestui ansamblu se remarcă barajul (166,6 lăţime) şi lacul de acumulare Vidraru (14 km lung.). În cursul inf., în aval de Mihăileşti, s-au efectuat lucrări de amenajare complexă. Afl. pr.: Vîlsan, Rîul Doamnei, Dîmboviţa, Sabar (pe stg.), Neajlov (pe dr.). Denumit în antichitate Ordessos. 2. Cetate atestată documentar în 1330, situată pe rîul Argeş, pe locul actualului oraş Curtea de Argeş. 3. Jud. în partea central-sudică a României, în bazinul superior al rîului cu acelaşi nume; 6.801 km2 (2,86 la sută din supr. ţării); 681.735 loc. (1991), din care 43,3 la sută în mediul urban; densitate: 92,5 loc./km2. Reşed.: municipiul Piteşti. Oraşe: Cîmpulung, Colibaşi, Costeşti, Curtea de Argeş, Topoloveni. Comune: 93. Relief variat: în N o zonă muntoasă (versantul meridional al M-ţilor Făgăraş, masivele Frunţi, Ghiţu, Iezer-Păpuşa şi prelungirile M-ţilor Leaota şi Piatra Craiului), în centru o reg. deluroasă, cunoscută sub numele de Muscelele Argeşului (Subcarpaţii Getici) formate dintr-o serie de dealuri înalte (Măţău, Ciocanu, Chicera ş.a.) – ce alternează cu depr. subcarpatice Cîmpulung, Brădetu, Arefu ş.a. şi partea de E a Pod. Getic (platformele A., Cîndeşti şi Cotmeana cu alt. de 400-600 m), iar în S o zonă de cîmpie (Cîmpia Înaltă a Piteştiului şi Cîmpia Găvanu-Burdea). Climă temperat-continentală cu temp. medii anuale ce prezintă diferenţieri altitudinale (-2 ºC pe crestele M-ţilor Făgăraş, 6 ºC în zona deluroasă şi de podiş şi 10 ºC în cîmpie). Precipitaţii medii anuale variabile în funcţie de alt. (600 mm în cîmpie, 700-800 mm în reg. deluroasă şi de podiş şi peste 1.400 mm în zona montană). Vînturi dominante dinspre NV şi NE. Reţeaua hidrografică este reprezentată în principal de cursul superior al A, care colectează majoritatea rîurilor de pe terit. jud. A. (Vîlsan, Rîul Doamnei, Rîncăciov, Bascov, Glimbocel ş.a.), iar pe cursul superior al Argeşului s-a amenajat un sistem de lacuri de acumulare (cel mai mare fiind Vidraru) pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic. Resurse naturale: ţiţei (Moşoaia, Leordeni, Vedea, Miroşi, Merişani, Bogaţi etc.), lignit (Poienarii de Muscel, Berevoieşti, Jugur, Godeni, Boteni, Schitu Goeşti), sare (Slătioarele), calcare ornamentale (Albeştii de Muscel), calcare pentru ciment (Mateiaş, Dragoslavele), argile (Budeasa, Cîmpulung, Leordeni), gips (Stăneşti, Corbşori, Oeşti), ape minerale clorurate, slab iodurate, sulfuroase etc. (Brădetu, Bughea de Sus ş.a.), păduri. Economia. Pr. produse ins. realizate în jud. A. sînt: energie electrică (termocentralele Piteşti, Schitu Goleşti şi salba celor 16 hidrocentrale de pe rîul Argeş; Cumpăniţa, Arefu-Căpăţîneni, Oeşti, Albeşti, Cerbureni, Valea Iaşului, Curtea de Argeş ş.a.), autoturisme de oraş – „Dacia” Colibaşi) şi de teren – „ARO” (Cîmpulung), motoare electrice şi produse petrochimice (Piteşti), mat. de constr. (Piteşti, Cîmpulung, Costeşti, Valea Mare-Pravăţ), stofe şi conf. (Piteşti, Curtea de Argeş), încălţ. (Piteşti), mobilă, parchete, cherestea (Piteşti, Stîlpeni, Curtea de Argeş, Cîmpulung, Rucăr), tananţi (Piteşti), articole de porţelan şi electrotehnice (Curtea de Argeş), produse alim. diverse (Piteşti, Curtea de Argeş, Băiculeşti, Topoloveni, Ştefăneşti, Costeşti). Agricultura are o structură variată. În 1989, în structura culturilor de cîmp predominau supr. cultivate cu porumb (54.583 ha), urmate de cele de grîu şi secară (41.765 ha), plante de nutreţ (35.746 ha), plante uleioase, orz şi orzoaică, cartofi, legume etc. Pomicultură (predominant meri şi pruni); viticultură (podgoriile Ştefăneşti şi Leordeni sprecializate în producţia de struguri pentru vinuri albe). În 1990, sectorul zootehnic cuprindea: 348,5 mii capete ovine, 178,9 mii capete bovine, 222 mii capete porcine, 2.921 mii capete păsări; apicultură. Căi de comunicaţie (1990): 225 km căi ferate şi 2.660 km drumuri publice, dintre care 555 km modernizate. În cadrul traficului rutier o însemnătate deosebită o au şoseaua transfăgărăşană şi autostrada Piteşti-Bucureşti. Unităţile de învăţămînt, cultură şi artă (1989-1990): 482 şcoli generale, 33 licee, un institut de învăţămînt superior (Piteşti), un teatru de stat (Piteşti), 189 cinematografe, muzee, case memoriale (ale poetului George Topîrceanu la Nămeşti, compozitorului George Ştefănescu la Căpăţîneni şi dramaturgului Tudor Muşatescu la Cîmpulung), 823 biblioteci etc. Turism. Prin peisajul variat (vf. semeţe ale M-ţilor Făgăraş, peştera şi cheile Dîmbovicioarei, lacurile glaciare, lacul de acumulare Vidraru etc.), cu frecvente specii rare de floră şi faună, declarate monumente ale naturii (floarea de colţi, garofiţa Pietrii Craiului, capra neagră, zăganul etc.), prin vestigii istorice (cetatea Poienari) şi monumentele arhitectonice (bisericile din Piteşti, Cîmpulung şi Curtea de Argeş, culele de la Retevoieşti şi Ţiţeşti, conacul din Goleşti, mănăstirea Negru-Vodă din Cîmpulung), prin rezervaţiile paleontologice (Suslăneşti) şi geologice (Albeşti), prin originalitatea şi varietatea elementelor folclorice şi etnografice, prin baza materială diversă (hoteluri, moteluri, cabane etc.), jud. A. se înscrie printre jud. ţării cu un ridicat potenţial turistic. Indicativ auto: AG. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)
ARGEŞ, revistă social-culturală judeţeană. Apare din 1966, lunar, la Piteşti. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)
(Dicţionar enciclopedic)
ARGEŞ, revistă social-culturală judeţeană. Apare din 1966, lunar, la Piteşti. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)