arhitectonică dex - definiţie, sinonime, conjugare
ARHITECTÓNIC, -Ă, arhitectonici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Care aparţine arhitecturii, din domeniul arhitecturii; folosit în arhitectură; arhitectural. 2. S.f. (Adesea fig.) Îmbinare artistică a elementelor constitutive ale unei construcţii. – Din fr. architectonique, lat. architectonicus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ARHITECTÓNI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de arhitectură; propriu arhitecturii; arhitectural. /<fr. architectonique, lat. architectonicus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ARHITECTÓNI//CĂ ~ci f. Îmbinare artistică a elementelor constitutive ale unei construcţii. [G.-D. arhitectonicii] /<fr. architectonique, lat. architectonicus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ARHITECTÓNIC, -Ă adj. Care aparţine arhitecturii; arhitectural. [Cf. fr. architectonique, lat. architectonicus, gr. architektonikos].
(Dicţionar de neologisme)

ARHITECTÓNICĂ s.f. Îmbinare a elementelor constitutive ale unei construcţii. ♦ (Fig.) Construire, mod de îmbinare, de realizare. [Cf. fr. architectonique, germ. Architektonik].
(Dicţionar de neologisme)

ARHITECTÓNIC, -Ă I. adj. ornamental. II. s. f. 1. îmbinare a elementelor constructive ale unei construcţii. 2. (fig.) construire, mod de îmbinare. (< fr. architectonique, lat. architectonicus)
(Marele dicţionar de neologisme)

arhitectónic adj. → tectonic
(Dicţionar ortografic al limbii române)

arhitectónică s. f., g.-d. art. arhitectónicii
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ARHITECTÓNIC adj. arhitectural, (înv.) arhitectonicesc. (Planuri ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ar arh arhi arhit arhite

Cuvinte se termină cu literele: ca ica nica onica tonica