arhitravă

ARHITRÁVĂ, arhitrave, s.f. Element de construcţie (caracteristic arhitecturii clasice) care constituie partea inferioară a antablamentului şi care se sprijină pe capitelul coloanei sau pe zid. – Din fr. architrave.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ARHITRÁV//Ă ~e f. Element de construcţie (caracterisitic arhitecturii clasice) care se sprijină pe capitelul coloanelor sau pe zid. [Sil. -hi-tra-] /<fr. architrave
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ARHITRÁVĂ s.f. Parte a antablamentului care se sprijină pe capitelul coloanei. [< fr. architrave, it. architrave].
(Dicţionar de neologisme)

ARHITRÁVĂ s. f. 1. parte inferioară a antablamentului, care se sprijină pe capitelul coloanei; epistil. 2. (constr.) piesă de susţinere verticală, din lemn. (< fr. architrave)
(Marele dicţionar de neologisme)

arhitrávă s. f. (sil. -tra-), g.-d. art. arhitrávei; pl. arhitráve
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ARHITRÁVĂ s. (ARHIT.) epistil. (~ este partea inferioară a antablamentului.)
(Dicţionar de sinonime)