ASERVÍ, aservesc, vb. IV. Tranz. A supune un grup social, un popor, o ţară unor interese străine sau unei clase dominante. – Din fr. asservir.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ASERV//Í ~ésc tranz. (popoare, ţări etc.) A lua în stăpânire (prin putere armată); a aduce în stare de serv; a subjuga; a înrobi; a îngenunchea; a supune. /<fr. asservir
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ASERVÍ vb. IV. tr. A supune (un popor, o ţară) unor interese străine, a subjuga, a înrobi. [P.i. -vesc. / < fr. asservir, cf. lat. asservire].
(Dicţionar de neologisme)
ASERVÍ vb. tr. a supune (un popor, o ţară) unor interese sau puteri străine, a subjuga. (< fr. asservir)
(Marele dicţionar de neologisme)
aserví vb. → servi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ASERVÍ vb. v. subjuga.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A aservi ≠ a dezrobi, a elibera
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ASERV//Í ~ésc tranz. (popoare, ţări etc.) A lua în stăpânire (prin putere armată); a aduce în stare de serv; a subjuga; a înrobi; a îngenunchea; a supune. /<fr. asservir
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ASERVÍ vb. tr. a supune (un popor, o ţară) unor interese sau puteri străine, a subjuga. (< fr. asservir)
(Marele dicţionar de neologisme)
aserví vb. → servi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ASERVÍ vb. v. subjuga.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A aservi ≠ a dezrobi, a elibera
(Dicţionar de antonime)