aservire dex - definiţie, sinonime, conjugare
ASERVÍ, aservesc, vb. IV. Tranz. A supune un grup social, un popor, o ţară unor interese străine sau unei clase dominante. – Din fr. asservir.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ASERVÍRE s.f. Acţiunea de a aservi şi rezultatul ei. – V. aservi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ASERV//Í ~ésc tranz. (popoare, ţări etc.) A lua în stăpânire (prin putere armată); a aduce în stare de serv; a subjuga; a înrobi; a îngenunchea; a supune. /<fr. asservir
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ASERVÍ vb. IV. tr. A supune (un popor, o ţară) unor interese străine, a subjuga, a înrobi. [P.i. -vesc. / < fr. asservir, cf. lat. asservire].
(Dicţionar de neologisme)

ASERVÍRE s.f. Acţiunea de a aservi şi rezultatul ei ; supunere, subjugare. [< aservi].
(Dicţionar de neologisme)

ASERVÍ vb. tr. a supune (un popor, o ţară) unor interese sau puteri străine, a subjuga. (< fr. asservir)
(Marele dicţionar de neologisme)

aserví vb. → servi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

aservíre s. f. → servire
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ASERVÍ vb. v. subjuga.
(Dicţionar de sinonime)

ASERVÍRE s. 1. v. subjugare. 2. v. dependenţă. 3. robie, sclavaj, sclavie. (Stare de ~ a unor ţărani.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A aservi ≠ a dezrobi, a elibera
(Dicţionar de antonime)

Aservireeliberare
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: as ase aser aserv aservi

Cuvinte se termină cu literele: re ire vire rvire ervire