astrolog
[Sinonime]
ASTROLÓG, -Ă, astrologi, -ge, s.m. şi f. Persoană care practică astrologia; p.ext. astronom. – Din fr. astrologue, lat. astrologus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ASTROLÓ//G ~gi m. Persoană care practică astrologia. /<fr. astrologue, lat. astrologus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
astrológ (astrológi), s.m. – Persoană care practică astrologia; astronom. Gr. ἀστρολόγος (sec. XVII), şi mai târziu din fr. astrologue. – Der. astrologhicesc, adj. (înv., astrologic); astrologhiceşte, adv. (prin intermediul astrologiei); astrologic, adj.; astrologie, s.f.
(Dicţionarul etimologic român)
ASTROLÓG s.m. Practicant al astrologiei. [Cf. fr. astrologue, lat. astrologus, gr. astrologos].
(Dicţionar de neologisme)
ASTROLÓG, -Ă s. m. f. practicant al astrologiei. (< fr. astrologue, lat. astrologus)
(Marele dicţionar de neologisme)
astrológ s. m., pl. astrológi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ASTROLÓG s. (pop.) filozof, mag, zodier, (înv.) matematic. (~ pretindea a prevedea destinul omului după poziţia aştrilor.)
(Dicţionar de sinonime)
ASTROLÓG s. v. astronom.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ASTROLÓ//G ~gi m. Persoană care practică astrologia. /<fr. astrologue, lat. astrologus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
ASTROLÓG s.m. Practicant al astrologiei. [Cf. fr. astrologue, lat. astrologus, gr. astrologos].
(Dicţionar de neologisme)
ASTROLÓG, -Ă s. m. f. practicant al astrologiei. (< fr. astrologue, lat. astrologus)
(Marele dicţionar de neologisme)
astrológ s. m., pl. astrológi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ASTROLÓG s. (pop.) filozof, mag, zodier, (înv.) matematic. (~ pretindea a prevedea destinul omului după poziţia aştrilor.)
(Dicţionar de sinonime)
ASTROLÓG s. v. astronom.
(Dicţionar de sinonime)