astru
[Sinonime]
ÁSTRU, aştri, s.m. Corp situat pe bolta cerească (stea, planetă etc.). [Pl. şi: (n.) astre] – Din fr. astre, lat. astrum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÁSTRU aştri m. Corp ceresc care poate fi observat datorită luminii pe care o emite sau o reflectă. [Sil. as-tru] /<lat. astrum, fr. astre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ástru (-ştri), s.m. – Corp situat pe bolta cerească. – Var. n. Fr. astre.
(Dicţionarul etimologic român)
ÁSTRU s.m. Nume dat stelelor şi planetelor; corp ceresc. [Pl. aştri, (s.n.) astre. / < lat. astrum, cf. it. astro, fr. astre < gr. astron].
(Dicţionar de neologisme)
-ÁSTRU2 suf. „peiorativ, depreciativ”. (< fr. -astre, it. -astro, cf. lat. astrum)
(Marele dicţionar de neologisme)
ÁSTRU1 s. m. /s. n. 1. corp ceresc natural. 2. (fig.) creator, artist cu un mare renume. (< fr. astre, lat. astrum, gr. astron)
(Marele dicţionar de neologisme)
ástru s. m. /s. n., pl. m. áştri/ n. ástre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÁSTRU s. (ASTRON.) corp ceresc.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÁSTRU aştri m. Corp ceresc care poate fi observat datorită luminii pe care o emite sau o reflectă. [Sil. as-tru] /<lat. astrum, fr. astre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
ÁSTRU s.m. Nume dat stelelor şi planetelor; corp ceresc. [Pl. aştri, (s.n.) astre. / < lat. astrum, cf. it. astro, fr. astre < gr. astron].
(Dicţionar de neologisme)
-ÁSTRU2 suf. „peiorativ, depreciativ”. (< fr. -astre, it. -astro, cf. lat. astrum)
(Marele dicţionar de neologisme)
ÁSTRU1 s. m. /s. n. 1. corp ceresc natural. 2. (fig.) creator, artist cu un mare renume. (< fr. astre, lat. astrum, gr. astron)
(Marele dicţionar de neologisme)
ástru s. m. /s. n., pl. m. áştri/ n. ástre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÁSTRU s. (ASTRON.) corp ceresc.
(Dicţionar de sinonime)