ATERIZÁ, aterizez, vb. I. Intranz. (Despre aeronave) A efectua toate operaţiile necesare pentru a reveni şi a se opri pe sol. ♦ Fig. (Despre oameni) A sosi, a apărea pe neaşteptate undeva. – După fr. atterrir.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ATERIZÁRE, aterizări, s.f. 1. Acţiunea de a ateriza; aterizaj. 2. (Sport) Atingere a solului ca fază finală a unui exerciţiu în gimnastică, atletism etc. – V. ateriza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ATERIZ//Á ~éz tranz. 1) (despre nave aeriene) A se aşeza pe pământ. 2) sport A lua contact cu solul după o săritură. 3) (despre nave maritime) A lua contact vizual cu uscatul. /<fr. atterir
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ATERIZ//ÁRE ~ări f. 1) v. A ATERIZA. 2) Operaţii efectuate de o navă pentru a ajunge în raza de vizibilitate a unui reper de pe uscat. /v. a ateriza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
aterizá (aterizéz, aterizát), vb. – (Despre aeronave) A afectua operaţiile necesare pentru a reveni şi a se opri pe sol. Fr. atterrir, cu finalul propriu multor vb. neol., cf. simboliza ‹ symboliser, minimiza ‹ minimiser etc. – Der. aterizaj, s.n. (aterizare).
(Dicţionarul etimologic român)
ATERIZÁ vb. I. intr. (Despre avioane) A lua contact cu pământul după zbor, mergând pe roţi până la oprire; (despre nave) a lua contact vizual cu uscatul (venind din larg) şi a-l identifica. ♦ (Sport) A lua contact cu solul după o săritură. [Cf. fr. atterrir].
(Dicţionar de neologisme)
ATERIZÁRE s.f. Acţiunea de a ateriza; luarea contactului cu pământul de către un avion după zbor; aterizaj. ♢ Tren de aterizare = sistem de două sau de trei roţi cu ajutorul căruia avionul rulează pe teren. ♦ (Sport) Luarea contactului cu pământul după săritură. [<ateriza].
(Dicţionar de neologisme)
ATERIZÁ vb. tr. 1. (despre aeronave) a reveni pe pământ, după zbor. ♢ (despre nave) a lua contact vizual cu uscatul, venind dinspre larg. 2. (sport) a lua contact cu solul după o săritură. (după fr. atterrir)
(Marele dicţionar de neologisme)
a ateriza la punct fix expr. (er., glum. – d. bărbaţi) a avea contact sexual (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
aterizá vb., ind. prez. 1 sg. aterizéz, 3 sg. şi pl. aterizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
aterizáre s. f., g.-d. art. aterizării; pl. aterizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ATERIZÁRE s. (AV.) aterizaj. (~ turboreactorului.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A ateriza ≠ a decola
(Dicţionar de antonime)
Aterizare ≠ decolare
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ATERIZÁRE, aterizări, s.f. 1. Acţiunea de a ateriza; aterizaj. 2. (Sport) Atingere a solului ca fază finală a unui exerciţiu în gimnastică, atletism etc. – V. ateriza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ATERIZ//ÁRE ~ări f. 1) v. A ATERIZA. 2) Operaţii efectuate de o navă pentru a ajunge în raza de vizibilitate a unui reper de pe uscat. /v. a ateriza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
aterizá (aterizéz, aterizát), vb. – (Despre aeronave) A afectua operaţiile necesare pentru a reveni şi a se opri pe sol. Fr. atterrir, cu finalul propriu multor vb. neol., cf. simboliza ‹ symboliser, minimiza ‹ minimiser etc. – Der. aterizaj, s.n. (aterizare).
(Dicţionarul etimologic român)
ATERIZÁ vb. I. intr. (Despre avioane) A lua contact cu pământul după zbor, mergând pe roţi până la oprire; (despre nave) a lua contact vizual cu uscatul (venind din larg) şi a-l identifica. ♦ (Sport) A lua contact cu solul după o săritură. [Cf. fr. atterrir].
(Dicţionar de neologisme)
ATERIZÁRE s.f. Acţiunea de a ateriza; luarea contactului cu pământul de către un avion după zbor; aterizaj. ♢ Tren de aterizare = sistem de două sau de trei roţi cu ajutorul căruia avionul rulează pe teren. ♦ (Sport) Luarea contactului cu pământul după săritură. [<ateriza].
(Dicţionar de neologisme)
ATERIZÁ vb. tr. 1. (despre aeronave) a reveni pe pământ, după zbor. ♢ (despre nave) a lua contact vizual cu uscatul, venind dinspre larg. 2. (sport) a lua contact cu solul după o săritură. (după fr. atterrir)
(Marele dicţionar de neologisme)
a ateriza la punct fix expr. (er., glum. – d. bărbaţi) a avea contact sexual (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
aterizá vb., ind. prez. 1 sg. aterizéz, 3 sg. şi pl. aterizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
aterizáre s. f., g.-d. art. aterizării; pl. aterizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ATERIZÁRE s. (AV.) aterizaj. (~ turboreactorului.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A ateriza ≠ a decola
(Dicţionar de antonime)
Aterizare ≠ decolare
(Dicţionar de antonime)